Tuica fiarta cu piper remediu natural impotriva racelii si a gripei!

tuica fiarta

Un remediu din popor pentru combaterea răcelii şi a gripei, cunoscut de pe vremea dacilor, este tradiţionala ţuică fiartă, în care se strecoară şi câteva boabe de piper negru.

Compoziţia chimică a ţuicii este ceea ce-i conferă puteri miraculoase în tratarea stărilor de răceală sau de gripă. Potrivit specialiştilor, ţuica, pentru că este obţinută în mare parte din plante, conţine fier al cărui rol este acela de a încălzi organismul şi de a-l relaxa, scrie Adevărul.

O altă componentă este etanolul din alcoolul pe care ţuica îl conţine. Această substanţă are rolul de a pune sângele în mişcare, provocând transpiraţia organismului. Prin transpiraţie se elimină practic substanţele toxice din corp.

„Nu este niciun secret faptul că ţuica ajută în tratarea răcelilor. Fierul şi etanolul, cele mai importante substanţe chimice din compoziţia ei sunt benefice pentru organism”, ne explică Roxana Tomescu, asistent în cadrul unei farmacii cu profil homeopat din Slobozia.

Beneficii pentru ficat   

Specialiştii susţin faptul că ţuica fiartă ar avea efecte purificatoare şi asupra ficatului. Preparată din fructe tradiţionale româneşti, ţuica poate conţine şi vitamine precum A, B, C sau D, despre care se ştie destul de bine că au rol în protejarea ficatului.

„În urma procesului de distilare al fructelor vitaminele din ele nu se distrug. Ele se păstrează şi pot avea efect asupra organismului”, mai spune asistentul Roxana Tomescu.

Specialiştii precizează însă că licoarea care dă bună dispoziţie nu trebuie consumată în cantităţi foarte mari. Cel mult un păhărel pe zi este recomandat. Dacă se întrece măsura, efectul pe care îl va avea ţuica fiartă asupra organismului, va fi, evident, cu totul altul.

Ce este tuica?

Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor. Țuica reprezintă un simbol al ardelenilor și a fost atestată documentar în Bistrița, la 1386, într-un act maghiar de percepție fiscală sub numele de „cujka”.Diferența dintre țuică și palincă constă în faptul că țuica se produce doar din prune, în timp ce palinca se produce din diverse fructe.

În anul 2013, în România se produceau anual 130 de milioane de litri de țuică.

Denumiri regionale

„otcă” – țuica de calitate slabă (în unele zone din apropierea Făgărașului) „fruntea” – lichidul care curge din cazan la inceputul primei distilari (400-1000 ml) si care se arunca pentru ca acesta contine substante nocive (incl. alcool meticlic) si substante care dau gust de calitate slaba tuicii „coada” – lichidul care curge din cazan la sfarsitrul primei distilari si care se arunca sau distilarea se intrerupe (se taie) pentru ca acesta contine alcool etilic de concentratie prea redusa impreuna substante care dau gust de calitate slaba tuicii „capete” – „frunțile” și „cozile”

„horincă” – denumirea maramureșeană pentru rachiu (care include în sens larg și țuica) „pălincă” – denumirea ungureasca pentru rachiu (care include în sens larg și țuica)

poate te intereseaza si

DISTRIBUIȚI
Retete culinare Romania
Gătitul este pasiunea mea !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here